Femeia de la bilete vorbea la telefon. I-am intins 10 lei si am rugat-o sa-mi incarce cardul cu 2 calatorii. I-am aratat si un semn aproximativ al victoriei: doua. Mi-a incarcat de toti banii si mi-a intins cardul si chitanta.
- V-am pus de toti banii, opt calatorii, mi-a zis. E bine?
- Nu e bine, am zis, pentru ca eu alti bani nu mai am. Va rog sa-mi puneti 2 calatorii si sa-mi dati restul.
- Pai n-am cum sa mai schimb acum.
- Doamna, v-am cerut doua calatorii. Vorbeati la telefon, asa ca v-am indicat si pe degete: d.o.u.a. Nu am alti bani decat acesti 10 lei, asa ca va rog sa-mi scoateti ce mi-ati pus acolo si sa-mi dati restul. Sau, daca nu se poate anula, sa-mi dati restul din banii dvs. Oricum ar fi, eu nu pot sa plec de aici cu 8 calatorii si fara un leu in buzunar.
In cele din urma s-a putut. A anulat cardul vechi si mi-a emis unul nou. E dintr-un plastic mai subtire si de-un verde mai decolorat. Calitatea lui n-a sporit in timp.
Asa am ajuns la capatul nervilor. Acolo se intindea, neatinsa, linistea.
Solutii de weekend pentru cand n-ai nici un leu: plimbare pe jos printre case, lectura in parc, concerte gratis in piata festivalului Enescu, mers la biserica, udat florile, curatenie in casa, scris pe blog.
Very autumnal. In plus, s-a putut, incet incet se schimba lucrurile, daca e sa privim pozitiv :-)
Stim cum este! Si altii traiesc la fel doar ca mai sunt sustinuti de iubiti si iubite!
Aoleuu, mi-ai dat cartela ta si uite ce aventuri ai avut..ce ti s-a intamplat a fost pe sistemul “nicio fapta buna nu ramane nepedepsita”.Eu m-am confruntat astazi cu o vanzatoare de la Mic.ro ce nu avea sa-mi dea rest la 10 ron (am cumparat una bucata unt- 7 ron si ma anunta ca nu are sa-mi dea 3 ron, sa cumpar ceva). Evident ca am facut un mic show…