8 martie, 9 martie si patria mea cu î din a

De ce vine lume la mine pe blog sa caute 9 martie, Ziua Barbatului?? Eu stiu ca vorba din batrani zicea ca de 8 martie sarbatorim femeia, si-n celelalte 364 de zile barbatul :)) S-a schimbat cumva treaba asta? :d

Oricum, pentru mine 8 Martie = Ziua Mamei, forever and ever si mi se pare aiurea sa primesc eu flori si felicitari.

Mi-am cumparat in sfarsit „Adio, adio patria mea, cu î din i, cu â din a” [un nume foarte inspirat], am citit-o intr-o ora jumate si nu mi-a placut America lui Gheo. Ceea ce mi s-a parut interesant, insa, a fost sa vad cat s-a schimbat societatea de consum din Romania din 2001-2002 pana acum. Autorul povesteste cu mare uimire de lucruri care azi ne sunt la fel de familiare in Romania ca si aiurea: Craciunul consumist al carui centru de greutate s-a mutat de pe Nasterea Domnului pe shopping si cadouri, cumparaturile in cantitati aberante de dragul reducerilor, plata cu cardul care te impinge sa cumperi mult mai mult, pentru ca n-ai o notiune exacta despre cat cheltui si alte cele, care la vremea cand se scria cartea probabil ca incepeau sa-si faca aparitia si la noi, iar acum deja le vedem in plina inflorire.

Am vazut si emisiunea lui Bourdain, celebra si controversata emisiune – si nu mi-a placut. Nici de el, nici de Romania care se vede acolo in toata floarea cliseelor, nici de rusul Zamir, care toarna la tuica in el de zici ca nu-i adevarat, nici de Dacia 1310 pe care-o cumpara la marginea drumului pe 7-800 de dolari… Mi s-a parut foarte plictisitoare emisiunea (de ce n-a plecat de la halloweenul ala de prost-gust, daca nu i-a placut? de ce mi l-a filmat minute-n sir pe rus cum se facea pulbere la pomana porcului? aiurea-n tramvai) – ce mi-a placut a fost mana operatorului, care are multe cadre foarte reusite. Si ce m-a amuzat, in sensul ala romanii e prosti, da’ e ai nostri, a fost cum ghidul de la castelul Bran explica cu toata seriozitatea ca Dracula n-a existat niciodata si nici n-a stat la Bran, in vreme ce toaaaaaaaaaaata zona din jurul castelului si toate pliantele despre Brasov-Bran si toate ghidurile turistice erau pline de reclame la Dracula’s Castle. Cat de cretin mi se pare sa vinzi pielea ursului din padure, ca pe urma sa-i spui omului venit s-o cumpere ca-n padurea aia n-au trait ursi niciodata… desi, da, se prea poate ca pe la 1300 sa fi existat un padurar pe nume Ursulescu. :))

In alta ordine de idei, in iulie plec din nou la Santiago de Compostela, dupa 5 ani, si-s fericita, fericita, fericita!!