Va e mila? V-am luat banii!

Standard

Va amintiti de celebra replica din „Filantropica”, nu? Cred ca functioneaza formidabil in cele doua cazuri pe care vi le voi prezenta mai jos. Despre primul (care mi s-a intamplat mie) pot sa spun 100% ca era vorba de cersetorie. Despre al doilea (care mi s-a povestit), nu am certitudinea ca era o metoda de cersit. Insa sunt curioasa daca i s-a mai intamplat si altcuiva. Va rog lasati comentariu, daca recunoasteti personajele.

Uite biberonul, nu e biberonul si o poveste cu multe milioane

Incepem cu metroul Bucuresti, pe ruta Dristor – Gara de Nord. La Piata Muncii se urca o mamica tanara, cu o figura placuta, impingand un carucior. Se aseaza langa mine, iar eu imediat intind capul sa vad bebele. E o fetita frumoasa, imbracata toata in roz, cu biberonul in gurita. Cand ma vede zambind, mama ofteaza:

– Sa mai stau si eu putin jos!

– Cat are fetita?

– Patru luni. Mergem la spital, la sora ei. Au fost doua gemene, dar cealalta s-a nascut oarba – am strans acuma bani sa-i faca un transplant de cristalin.

In mintea mea incep sa se aprinda mici beculete de alarma, pe masura ce mamica povesteste o istorie cu multe sute de mii de euro, cu niste milioane de recuperat de la stat, cu avocati si datorii de milioane. Pe masura ce povesteste, chipul i se schimba vizibil, capata o figura aproape miloaga, iar vorbele se rostogolesc repede, din ce in ce mai repede, pentru a-mi retine atentia care, vede clar, a inceput sa se piarda. O sfatuiesc sa isi gaseasca o asociatie umanitara unde sa ceara ajutor, pentru ca-mi zice ca sta pe strada cu copila (arata ca scoasa din cutie, curata si spalata, copila are carucior si hainute frumoase, deci e clar o minciuna). Cand vede ca m-a pierdut aproape de tot, recurge la o stratagema: trage biberonul din gura fetitei si se face ca i-l ia. Fetita scanceste si intinde manutele. Ea ii apropie biberonul de gurita. Fetita incearca sa-l apuce, mama il trage iar, fetita rade si e frumusica rau de tot! Nu ma pot abtine sa nu zambesc.

– Asta e, pentru ele traiesc, incepe din nou mamica. In ureche mi se scurg iarasi sume fabuloase, milioane, sute de mii de euro, etc.

Desi nu cred o boaba, ma caut in buzunar si gasesc 10 lei pe care-i intind inainte sa cobor, „pentru aia mica”. Protesteaza vehement, in vreme ce indeasa banii in invelitoarea carutului. Ma ridic si ma duc la usa. Inainte de a cobori, arunc o ultima privire spre ele: mama a apucat biberonul fetitei si repeta jocul cu „uite-l, nu e” incercand sa atraga atentia doamnei din dreapta, care deja zambeste. Presimt o noua victima.

„Mi-au furat tot, inclusiv fiolele de insulina”

Povestea provine din RATB metrou si nu stiu daca e de Multumeste.net sau de „filantropica”, deocamdata.

O tanara ce calatorea cu autobuzul metroul aude fara sa vrea conversatia telefonica a vecinului de alaturi:

– Azi noapte am venit din Germania, da… am ajuns acum la Bucuresti. Tot mi-au furat pe tren, tot, tot. Am adormit… da, banii, tot ce castigasem in Germania [X mii de euro], portofelul, actele, nu mai am nimic. Dar stii ce e cel mai rau? Mi-au furat insulina! Si n-am bani sa-mi iau nici macar o fiola… nu cred ca ajung pana la Chisinau fara insulina…

Dupa accent fetei ii e clar ca vecinul care vorbea la telefon e basarabean. Treaba cu insulina ii da fiori pe sira spinarii.

– E scumpa, 120 de lei ma costa o cutie si 30 de lei fiola… macar o fiola sa fi avut sa-mi iau. Da, o sa incerc la consulat, dar iti dai seama ca nu am acte, nu am nimic, nu stiu ce sa fac! Cine sa ma ajute? Pana la urma, duca-se naiba de bani, dar macar insulina sa mi-o fi lasat… Da, bine. Te mai sun eu cand pot.

Tanara trebuie sa coboare, dar hotararea ei e luata. Are in buzunar 100 de lei si, in drum spre usa, ii intinde tipului cu telefonul. E un tip destul de tanar, bine imbracat, cu un aer obosit.

– Nu va suparati, ii zice, am auzit intamplator conversatia dvs. si as vrea sa primiti banii astia pentru insulina.

Tipul refuza, pare incurcat, umilit ca cineva l-a auzit, nu vrea sa ia banii, fata insista si pana la urma el ii ia si-i multumeste.

Povestea se termina aici. Fata noastra a facut o fapta buna, dar oare povestea cu insulina era adevarata?

Anunțuri

7 răspunsuri »

  1. Omul are calitati innascute pentru cersetorie, ca si cainii. De fapt se pare ca sunt calitati comune tuturor animalelor care fac putine progenituri, mecanisme evolutive. Mila pazeste pepenii, cu cat pare mai vulnerabil si mai bun de ocrotit cu atat victima intra mai usor. Metode testate: vine la tine, nu te apuci sa vezi daca ploua afara, asteptand sa plece, ii zici din prima si scurt dispari, fiind pregatit apoi sa ii ripostezi injuraturilor… inerente, plus sustinerii… dezinteresate, umane, a suportistilor care-l acompaniaza si pazesc pe cel care-si face meseria de cersetor. O singura data m-au scos din sarite, baiatul, om de 50-55 de ani, fin, ochi de om cult, impecabil imbracat si cu bun gust, curat, cu ochelari filigran, ma rog, sa nu deviez, se plimba aplecat de spate, cu baston, prin autobuz, scotea sunete jalnice din cand in cand vorbind de un accident la coloana. Dupa ce ai lui i-au dat cateva bancnote ca sa dea tonul oamenilor buni, milosi si crestini sa cotizeze, ajunge la mine si eu fiind foarte nervos si sigur pe ce are el la medula ii arunc un scurt: un sut in fata nu vrei? Asta, uluit scapa un: de ce? Ca sa te indrepti la coloana, ii zic. Omul, se uita la mine cu dispret, isi da seama intr-un tarziu ca nu vreau sa-i iau locul de munca, desi eram imbracat ca un adevarat cersetor de prin india. Morala: daca nu esti in stare sa cersesti, adica sa faci ce face un cersetor, nu face pe desteptul, ca tot tu te simti vinovat.

  2. Ca romanii sunt darnici si milosi de felul lor, asta o stim cu totii. Din pacate sunt prea multi nemernici care se folosesc de bietii copilasi ca sa se umple de bani.Sunt foarte multi, dar romanul, tot saracul, daruieste, de mila, de crede sau nu in povestea lor.
    Sunt foarte multi oameni saraci dar si mai multi escroci care profita de bunatatea oamenilor.
    Ma bucur insa, ca romanul, asa cum e el, mai amarat, nu si-a pierdut totusi puterea de a darui, iar cu aceasta ocazie, Christinel vreau sa va anunt, daca nu ati aflat deja, ca pentru Stefanut s-au strans banutii, aproximativ 115.000 euro. Restul ii va primi de la Fundatia Mereu Aproape de la Antena 1 ( care a reusit sa stranga la SMS-UL 877, 650.000 euro pentru 4 sau 5 cazuri, toate cu copii bolnavi). Va multumesc in numele familiei lui Stefanut din tot sufletul si tie Christinica pentru ca ai facut cunoscut cazul lui si pe blogul tau si tuturor celor care au contribuit pentru ca este copil minunat sa poata face operatia necesara pentru a putea trai.

    Ca oamenii profita de bolile altora pentru a face bani, o dovedeste chiar cazul lui Stefanut. Dupa ce au reusit sa stranga banii, s-a aflat intamplator, ca pe internet a aparut un anunt umanitar in care era descris chiar cazul lui Stefanut,asa cum a fost copiat de pe site-ul lui, cuvant cu cuvant, numai ca numele tatalui si conturile erau cu totul altele decat cele reale. Bine ca s-a aflat iar pe blogul lui Stefanut , tatal lui i-a avertizat pe toti ca este o minciuna, sa nu se doneze bani.Sper ca au reusit sa-l opreasca la timp pe nemernic~!!!!
    Vedeti povestea pe blogul lui Stefanut).
    Asadar Christinel,mama, stim cu totii ca lumea e plina de nenorociti, pacat de bietii copii…..

    pupici dulci
    Floricel

  3. nus de ce, dar cred ca nu e neaparat treaba noastra, a celor care dam, sa ne punem astfel de intrebari. ce rost ar mai avea sa stiu ca ” m a facut” cineva din vorbe alese? m as uita la urmatorul mai cu venin, doar. e simplu, faci ce ti dicteaza inima in acel moment. sunt multe sau putine cazuri in care te vei fi inselat. si ce daca? ne inselam noi singuri uneori, dar cu noi suntem mult mai blanzi pare mi se… o zi draguta.

  4. Eu sunt curioasa daca s-a mai intamplat cuiva povestea cu insulina.

    Ce rost are sa stiu ca m-a facut? Ca sa nu mai dau alta data. Nu vreau sa incurajez cersetoria si inselatoria. Nu-mi plac mainile intinse care spun povesti mincinoase… suna a marketing si publicitate :))

    Flori, ma bucur ca Stefanut a strans banii. Ma rog pentru el sa reuseasca operatia. Iar faza cu pagina falsa e mizerabila. Sper ca au facut reclamatie la politie, indiferent cat de ineficient ar fi acest demers in zilele noastre. Te pup!

  5. De ce sa te intereseze circuitul povestii, vrei sa soliciti drepturi de autor? Probabil mai sunt povesti similare, omul are pentru tot ce misca o poveste. Vorba lui Isarescu, dupa ce le compune le mai si crede.

  6. Buna,

    Ieri am patit-o si eu cu insulina. Eram in statia de metrou P-ta Romana cand s-a asezat langa mine un tip cam la 30 ani, aranjat, curat si a inceput sa vorbeasca cu cineva la telefon. „Buna, uite te-am sunat sa te intreb daca cunosti din intamplare pe cineva in Bucuresti ca am venit ieri de la Timisoara si am adormit in tren, iar cand m-am trezit am constatat ca mi s-au furat bagajele… ce e mai rau e ca aveam si insulina la mine si au furat-o si p-aia. Poti sa rogi pe cineva sa-mi dea 70 lei ca sa ma intorc acasa sau macar 30 lei ca sa-mi pot cumpara macar o fiola de insulina?” Si uite asa mi-am luat eu tzeapa. Am asteptat sa termine convorbirea dupa care m-am bagat cu el in seama. Nu v-am spus ca eu lucrez la o firma distribuitoare de medicamente si chiar m-a impresionat. I-am spus ca am auzit din intamplare convorbirea lui si am scos portofelul si i-am dat 20 lei (doar atat aveam la mine), dupa care l-am intrebat ce insulina ia (iar omul le cunostea) si mi-a raspuns ca NOVOLOG FLEX PEN si am inceput sa dau telefoane prin farmaciile care stiam ca vand asa ceva sa vad daca gasesc (in general farmaciile comanda doar daca au pacientul cu retata in farmacie). Am sunat in vreo 5 farmacii si n-am gasit nicaieri, asa ca m-am gandit eu sa-i iau si nr-ul de telefon ca poate gasesc si-l ajut pana la capat. Intre timp s-a asezat langa mine un nene care mirosea de la o posta a bautura, dar mi-a spus sa fiu atenta ca a auzit zilnic povestea asta cu insulina cam la aceeasi ora si in aceeasi statie de metrou. Desigur ca nu l-am crezut, doar era beat. Eu eram convinsa ca fac o fapta buna si ajut un om amarat. Am mai stat un pic si i-a sunat din nou telefonul spunandu-i un prieten ca stie el ca are insulina aia la FARMACIA BATISTEI si sa se duca acolo ca nu mai are decat 2 fiole. I-am explicat eu cum sa ajunga acolo, dupa care am urcat in metrou.
    Omul nostru s-ar putea sa aiba pe cineva in familie care sa aiba diabet pentru ca stia foarte bine medicamentele (mi-a spus ca are la el niste pastile de SIOFOR) si stia si unde este spitalul de diabet si chiar si farmaciile.
    Pe mine m-a socat pana unde poate duce mintea cersetorului.Cred ca s-ar mai putea face un film gen „Filantropica” N-am cuvinte.
    V-am povestit ca sa va feriti. Sa nu mai fiti milosi ca cine stie ce drogati ajutati asa cum am facut si eu.
    Acasa i-am povestit sotului meu si asa i-a venit lui ideea sa intram pe net sa vedem daca si-a luat cineva aceeasi plasa ca si mine. Din pacate chiar e o strategie de cerseala.

    O zi buna,
    Irina

  7. Sa va spun si eu patania mea,,,intr-o duminica seara pe un ger cumplit (acum o saptamina) in parcare la Arena Mall Bacau opreste linga noi o masina (eram 2 fete), in masina un tip cam la 30 de ani, imbracat elegant, dar „brunet„ la fata, se prezinta ca fiind muzicant, alta tipa in dreapta, si-n spate copilul lor de doar 4 ani,,, sa vedeti ce teatru pe ei, ii dadeau si lacrimile, suntem din Codlea, am avut probleme cu pompa de motorina pe care am schimbat-o, am ramas fara bani de intoarcere, avem baietelul in masina, nu avem suficienta motorina sa ne intoarcem la Codlea, nici sa inoptam in masina cu motorul deschis, ce ne facem cu baetelul, ginditi-va la el…pina maine cind se deschide posta sa ne trimita bani(era duminica seara), va lasam un buletin, va las roata de rezerva…dati-mi cit puteti,,,va las nr de telefon,,, ii dau bip,ca sa-mi ramina numarul,,si uite asa i-am dat 85 de ron de mila celui mic,,, bineinteles ca sun la acel nr dar nu rsp nimeni niciodata,,, AVETI GRIJA SI NU VA FIE MILA DE ESCROCI, SUNATI IMEDIAT LA 112 SA-I „AJUTE„ ….

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s