Pe cine si cate carari

Standard

Eu nu plec nicaieri (inca), dar blogul ia vacanta. E momentul sa taca, pentru ca de la o vreme vorbeste in gol. Stiu ca Livia citeste :) si uneori ma gandesc ce sa mai scriu/storc din mine numai ca sa aiba ce citi. Dar enough is enough. E suficient de greu sa fii Chris/Smilla in perioada asta, ca sa mai trebuiasca sa si povestesti. In continuare citesc (Murakami). In continuare conduc (mi-a sarit un pieton in fata… avea un pepene mare in mana si cred ca-i luase mintile. Noroc ca aveam viteza mica si piciorul pe frana!) In continuare nu am bani si ma simt ultimul om.

In continuare sunt optimista. Doar ca am trei probleme: nu am inspiratie, nu am bani si de la o vreme nici foame nu-mi mai e. Urmatorul pas e sa tac. Si, cum zice mama, „daca tace Christina inseamna ca e bolnava.”

Sunt bolnava. Dar ma tratez.

Anunțuri

Comentariile nu sunt permise.