Pyce

Standard

– Alo, sefu, si-acuma incotro?

– Spre Ruse, fratele meu, spre Ruse. Uita-te pe indicatoare – Pice scrie, Pyce cu igrec.

Din Bucuresti pana la Pyce nu faci decat o ora jumate; e mai aproape ca marea si ca muntele si mai exotic decat Ploiestiul. La podul de la Giurgiu (1952-1954) platesti o taxa de 6 euro (5 eur fara chitanta) sau 25,22 lei (adica 26, dati-mi un leu sa va dau cinci), de vigneta n-ai nevoie pentru ca nu folosesti drumurile publice bulgaresti, iar Ruse, cu 130 000 locuitori, e mai mare decat Giurgiu. In piata centrala, cu restaurante, terase si magazine, cu primarie si monument, se mananca bine si ieftin. Si inghetata arata foarte bine, dar n-am incercat-o.  In magazine se cumpara genti, pantofi si haine la fel de ieftine, doar ca duminica nu prea sunt multe magazine deschise. Casele sunt un amestec de stiluri, e toamna cu frunze galbene pe jos si se pare ca rusenilor nu li se pare degradant sa conduca masini vechi, patratoase, de pe vremea copilariei noastre: Skoda si Lada vechi, Dacia papuc si Peugeot, Renault, Opel Ascona cum numai in vederile din fostele tari comuniste mai vezi. Am vazut blocuri dragute, cu 4 etaje si gradinita in fata. Am vazut case imbracate in iedera, ulite si bulevarde, un supermarket si multe banci. Am descifrat cu greu literele ca sa compun nume de strazi b-o-r-i-s-o-v-a, de directii tz-e-n-t-r, de banci r-ai-fai-zan, pro cre-dit-bul-bank, sau de chestii care ma amuzau z-a-c-u-s-c-a!

All in all, la Ruse e curat si liniste, arata ca un orasel din Oltenia copilariei mele, se vorbeste bulgareste (tot ca in copilaria mea), se ajunge usor acolo si e o promenada placuta duminica si, probabil, un loc bun de-un mini-shopping abroad in alte zile. Chelnerita de la restaurant vorbea romaneste :)

Anunțuri

6 răspunsuri »

  1. hm…da, cand unii au stat acasa si s-au odihnit, altii s-au petrecut prin ruse, la bulgari! nu-mi mai spune si tu ca si la ei e mai bine decat la noi, ca acum fug din tara si merg…unde vad cu ochii! sincer ! peste tot e mai bine decat la noi…si noi nu facem nimic, ne complacem in cacatu asta si in mazga care ne scufunda din ce in ce mai mult! de conducatorii nostri mult iubiti nici nu mai vorbim…ca de la cap se impute pestele , se stie! oricum ma bucur sa aud ca gasim oaze de liniste mai la sud de noi, de orasul Bucuresti si poate cine stie, vom merge acolo sa facem un picnic sa le imputim si lor aerul si sa lasam pet-urile pe colo!!!HA HA HA

  2. am simtit nevoia sa-mi schimbe numele de comentator pe blogul tau, ca e fuarte straniu sa vin in pagina si sa observ ca deja am comentat deja:)
    voiam doar sa zic ca very cute si ca mai browsez oleaca in blogu tau, daca asa s-o fi chemind actiunea, sa ajung la paris, ca n-am mai apucat!
    :*

  3. hahaha, Vio si Vio, ce dragut! Inainte si Viorel mai semna Vio(el), ca sa va deosebiti, da’ vezi ca daca n-ai mai dat pe-aici a inceput sa se simta singurul Vio din parcare :))) Cand pleci la Paris? N-o sa fie frig toamna acolo?

    Pe de alta parte, ma gandesc cu mare nostalgie ca as vrea sa vad copacii si culorile toamnei la Paris. Si mi-e dor de turnul Eiffel :)

    >:D<

  4. Pingback: Jurnal de calatorie (intro) « Cartea Smillei

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s