Time management

Standard

Cumva reusesc sa ma bag in foarte multe lucruri pe care apoi trebuie sa le continui, sau din care candva trebuie sa ies. Pentru ca la mine agendele si organizerele nu au functionat niciodata (maxim, merge din cand in cand un reminder pe telefon, gen ca maine trebuie sa fiu la Pipera la inumana ora 7:10 in za morning, pentru prima zi de scoala), fac adesea programari suprapuse pe chestii fara legatura si constat ca am reusit sa-mi pun sala si filmul in acelasi timp, meditatia si iesitul cu prietenii, business and pleasure deodata. De cand am inceput scoala, timpul s-a comprimat fantastic (traficul infernal din Pipera ajuta si el la prelungirea orelor pierdute pe drum spre si dinspre scoala) si dupa amiezele care in primul an mi se pareau enorme, sunt acum in cel mai bun caz o gluma: acusi e 4, acusi e 10 si trebuie sa ma culc, daca vreau sa ma trezesc la program.

Uneori stau si eu pe geam si ma uit si oftez: „ce viata o fi pe oamenii astia care se duc doar la serviciu, nu la scoala! Cum o fi sa nu fie galagie mereu, sa ai opt ore acolo in care iti vezi de treaba ta, nimeni nu cade, nimeni nu se juleste, nu e treaba ta sa faci altora educatie nonstop, nici macar nu trebuie sa fii un exemplu in birou si, oricum, macar ai liniste.” Desi parca mai ieri eram si eu intr-un birou si abia asteptam sa scap de el.

[Maine imi vin fetele la scoala asa: cea creatza isi intinde parul, cea cu parul lins si-l bucleaza :)

Acum inteleg si eu de ce fiind la birou vreau la scoala, iar cand ajung la scoala oftez dupa munca la birou. E genetic :))]

Tot acest lung preambul vrea sa spuna ca am emotii pentru ca maine este prima zi de scoala. Copiii „mei” sunt in clasa a 7-a si mai am o clasa de-a 6-a si doua de liceu. Ore multe, timpul scurt, locul mic sa-mi pun toate catrafusele pe care le-am adunat in doi ani si ceva… dar clasa a iesit frumos si-i asteapta pe Pescarusii mei dragi cu cartile pe masa si cu poze pe pereti. Mi-e dor de fiecare, astept sa cunosc fetitele noi care vin de maine si vreau sa avem un an mai bun, mai tihnit, mai organizat si mai eficient ca precedentul.

Sa ne calcam sortuletele, asadar. Maine e 15 septembrie!

5 responses »

  1. dap, si uite asa nu ne vedem noi azi cand tu ti-ai programat ceva si eu cu totul si cu totul altceva – eu, care faceam pe „ooo nu-ti aduci aminte ca stabilisem sa iesim azi?” :d

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s