Cireasa de pe tort

Standard

De trezit a mai fost cum a mai fost, desi era 6:15 si bezna, dar de ridicat din pat pe frigul ala (cred ca am vreo 12 grade in camera), nici vorba. Cu patul ma duc la scoala, sa ma ia busul de acasa, ma duc cu masina, mai stau doar un pic, cu plapuma in spate plec – cam asa vajaiau gandurile mele, in timp ce o parte din mine stia ca trebuie sa plec azi mai repede, ca sa dau pe la masina, unde-mi uitasem telefonul pe scaunul din dreapta.

Cand sa ies pe usa, mi se aprinde un beculet: Kangoo Jumps! Am uitat echipamentul. Ce-o sa fie, nu ma mai duc, nu ma duc azi, ma duc si-mi cumpar de undeva un trening, trec pe acasa inainte de kangoo si eventual merg in pantelimon cu masina – se pornise iar moara de ganduri in capul meu congelat. Si m-am intors si mi-am pus in geanta si echipamentul. Langa cartile pentru azi si pastele cu ciuperci si usturoi.

La lift, alta problema: uitasem umbrela. Sa speram ca nu ploua, fiindca altfel nu mai ajung la masina si pleaca si busul fara mine si n-am facut nimic.

Fireste ca ploua, marunt si rece, iar eu in drum spre masina mi-am dat seama ca uitasem cheia in apartament, deci pa telefon, pa drum la masina, hai la metrou si asta este.

Popas pe la McDo dupa cafea (era totusi prea devreme sa dardai la Pipera de la 7) unde, cautandu-ma in buzunare, am gasit cheia de la masina!!

In metrou, profitand de scaunul liber si de caldura care indemna la motaiala, mi-am recapitulat pataniile: uitat/ luat echipament, uitat umbrela, uitat/gasit cheie, telefonul zace in masina la vedere, masina e parcata in cea mai de fitze zona posibila, degerata, uda pe par, aveam de asteptat la Pipera vreo 15 minute (pe care ma apucasem sa le astept, cu stoicism, in ploaie – pana am observat ca si cainii stateau la adapost in statie, doar eu infruntam urgiile).

Finalul a fost ca mi-am recuperat masina si telefonul, nu m-am mai dus la kangoo, continui sa deger, pastele n-au avut pic de sare (n-aveam sare in casa, nu m-am gandit sa cumpar), dar la scoala a fost cald si bine.

Vreau weekend.

Anunțuri

8 răspunsuri »

  1. welcome to a typical mih-day :) in care totul se termina cu bine dupa disperari majore, ghinioane, uitari de lucruri si planuri date peste cap :) chris, revino-ti, tu nu esti asa!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s