Pe toti ne iubeste cineva

Standard

Un vin alb, o bucata de paine neagra, branza. Cam cu asta ma indeletnicesc. Si cu privitul pe geam la zapada. Plugurile trec foarte des, dar tot alb ramane in urma lor. E iarna adevarata, de aceea azi si maine nici nu mergem la scoala, ca sa ne putem bucura de ea. Colega si prietena mea Meli mi-a spus la telefon ca i-a cumparat fetitei ei sanie si pantaloni de fas pentru zapada si m-am bucurat de bucuria lor. Mi-aduc aminte cate ore ne puteam juca in zapada cand eram mici – nimic nu ne mai trebuia! Totul era acolo: cazemate, tuneluri, derdelusul, oamenii de zapada si pasarea Chincho-Pincho care-si avea cuibul imaginar in plopul din curtea de-alaturi. Cand intram in casa ne schimbam in haine uscate si ne lipeam talpile goale de soba fierbinte. Acum imi lipesc privirea de albul de afara si zambesc amintirilor.

Am fost candva copil, apoi adolescenta si tanara, acum sunt adulta. Am avut mult timp sa reflectez in ultimii ani si multa vreme in care sa ma indeletnicesc cu activitatile la moda care sunt autocunoasterea si dezvoltarea personala. Am citit pe tema asta tot ce mi-a cazut in mana, de la NLP< analiza tranzactionala < psihanaliza < psihologie populara si pozitiva < teorii behavioriste, cognitive, experientiale si parapsihologice, carti de filosofie si scrieri esoterice. – Apoi am recitit Eclesiastul si am gasit acolo condensat tot ce invatasem din maldarul meu de carti. Uneori e nevoie de un drum mai lung ca sa patrunzi intreg sensul scurtaturilor. – Am citit despre integrare, despre relatiile sociale, despre iubire, despre imaginea inconstienta a corpului, despre injonctiuni parentale, despre frica de moarte, despre schema abandonului si dependenta. Am scris, am facut psihoterapie atat de grup cat si individual, m-am rugat si am fost la clarvazator. Am incercat in toate sa pastrez o minte deschisa, sa iau fiecare experienta ca pe o lectie si sa invat. Pentru ce? Pana cand? Nu stiam. Dar altceva mai bun nu aveam de facut.

I-am lasat pe altii sa puna in cuvinte lucrurile si experientele pentru care eu nu aveam cuvinte ori despre care nu aveam cunostinta, sau amintiri. M-am hranit din vorbele pe care Francoise Dolto le adresa bebelusilor si din gandurile impartasite de Irvin Yalom in cartile sale. Am ales doua vorbe pentru mine din puzderia de carti-toate-la-fel-de-lesinate publicate de Jacques Salome si-am folosit librariile pe post de biblioteci, ca sa nu ma ruinez aruncandu-mi toti banii pe cartile editurii trei. Am ajuns pana in punctul unde nu mai gaseam placere in literatura, ci doar in aceste cartulii care imi vorbeau despre mine obsesiv, fixist.

As fi vrut si eu sa stiu ce cautam. Iluminarea? Da’ de unde! Cautam boala si vindecarea de ea. Cautam hrana emotionala si acceptarea. Si mai cautam ceva. Iesirea de pe modul de pilot automat pe care functionasem 29 de ani. Constientizarea. Intelegerea. Sensul.

Acum cand stau singura in casa si ma uit pe geam la zapada si-mi mai torn un pahar de vin simt ca toate aceste cautari au dat roade. Nu stiu cand si in ce fel, dar m-au schimbat. Si, asa cum stau aici si zambesc amintirilor si scriu, simt ca sunt unde trebuie si ca mi-e bine si ca trebuie sa scriu asta pe blog, pentru ca blogul acesta a fost – cu voaluri si jocuri de oglinzi – blogul luptei mele cu mine, blogul cautarilor si al fricilor, blogul unde m-am prefacut si m-am deschis, blogul care m-a prelungit in virtual atunci cand nu ma ajungeau bratele reale, locul unde mi-am asumat riscuri stiindu-ma la adapost,

La toti ni-i greu, e vorba unui prieten de-al meu si pe toti ne iubeste cineva e o alta vorba care-mi place.”Ai mult potential,” mi-a spus o sefa de-a mea, demult si m-am speriat, pentru ca ma gandeam ca sigur se insala si potentialul mult-prezis e doar o aparenta.

Acum mi-am dezgropat talantii si-i inmultesc. Aceia care mi s-au dat, nici multi, nici putini, nici ai altora. Dac-as fi un animal, as fi o girafa.

10 responses »

  1. Da, pe toti ne iubeste cineva – si Acesta e Iisus Hristos! El este Sensul, Ratiunea pentru care traim. Pentru ca El a murit pentru noi ca noi sa traim pentru El. Si aceasta se poate realiza doar prin harul Sau si pocainta. Duhul Sfant e Cel care ne schimba radical prin puterea Lui si ne mantuieste, dar trebuie sa-I facem loc Domnului in inimile noastre.
    O zi frumoasa va doresc!

  2. Doamne Doamne ne uitebeste in ciuda tuturor relelor si vorbelor de ocara pe care le aruncam semenilor si tuturor fiintelor! Si eu ma regasesc tare mult in cele scrise de tine si sper, ca prin felul meu, voi ajunge si eu in a-mi deslusi temerile si fricile cu care fiecare ne nastem sau ni le formam in timp. Am sa merg si terapei de grup daca trebuie, am sa merg si la clarvazatoare (desi am inceput deja..ha hahhah ha) si nu stiu unde vreau sa ajung!
    Mi-am propus o schimbare anul asta…una mare.Sper sa nu ma striveasca!!! ha ha ha
    Si da!!! Si eu retraiesc toate momentele copilariei odata cu aceasta iarna superba…cristale de gheata in lumina soarelui, scartait zgomotos sub bocanci si mult mult alb…..

  3. Doamne, ce frumos ai scris! Mi-au ajuns la suflet vorbele tale! Sper numai sa ajung si eu candva sa aflu rezultatul cautarilor mele!

  4. frumos mesaj, Chris
    ma regasesc si eu in el, cred ca toti traim diferite experiente care ne ajuta sa ne descoperim pe noi insine

  5. Uite, vezi, blogul ăsta e ouna dintre dovezile potențialului ăla. Noi, blogureștii, ne-am cam risipit, unii s-au lăsat și de proiectele solo post-Blogurești – dar tu ești tot aici, unde te-am lăsat acum vreo trei ani :)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s