Vorbe, oameni, mango, pepene galben

Standard

Faza ieri in departamentul de limba B: profa de franceza vorbea in chineza cu profa de chineza. Cealalta profa de franceza vorbea in hindi cu profa de hindi, balamuc. Eu, frustrata ca n-am partener de conversatie, am inceput sa vorbesc singura in romaneste. Babilonie in toata regula, apoi una din colegele de franceza se intoarce spre mine si-mi raspunde =)))) cu exact aceeasi intonatie, as fi jurat ca vorbeste in romana, dar, desigur, vorbea prostii „alabala cra cra sta sta” si din astea. I-am raspuns, am avut un „dialog” in romana, celelalte fete radeau. Revelatia? Despre importanta intonatiei si a urechii muzicale in invatarea unei limbi straine. Dar si o amintire: cand eram mici, fratele meu si cu mine ne prosteam exact asa, vorbind lucruri fara sens in limbi presupus straine, cu precadere in chineza. Cine n-a incercat sa vorbeasca țin țion țin ni hao ce-ai fa-n san vreodata? Si la scoala vorbeam „chineza” cu colega mea Oana, uneori vorbeam si in „turca” (inspirate de scrisoarea a treia si numele de mare rezonanta Baiazid Îl-Dîrîm) sau „tiganeste”.

Inca nu m-am apucat de hindi, dar e pe lista, insa cuvinte noi intra mereu in vocabularul meu; unul dintre cele mai recente este bhai (se aude „bhaia” cu accent pe ultimul a si cu h aspirat), inseamna frate si e un apelativ foarte respectuos pe care sa-l folosesti cu gardienii, chelnerii si toti oamenii cu care aici devii numaidecat frate. Vedeti ce diferenta fata de „frate” al nostru, care s-a transformat deja intr-o interjectie. Masala inseamna sos, dar il auzi si in conversatii in engleza cu sensul de amestecatura; la televizor am auzit de pilda ca politica a devenit o masala de nu se mai distinge binele de rau. De asemenea, lista de bucate s-a lungit; acum include pakora (legume pane prajite, care se servesc ca snack), chaat (orice fel de gustare; la noi e un fel de lipie cu legume tocate marunt deasupra si pudrate cu mirodenii), painea naan, chapati, dhosa (care e o clatita) si, fireste, paneer, branza nesarata locala. Am devenit semi-vegetariana, pentru ca aici nu se prea mananca carne si vad ca nu-i duc dorul.

Luni stam acasa pentru sarbatoarea Eid-ul-Fitr, sfarsitul Ramadanului, care la turci se numeste bairam. Cu ocazia asta aici se ureaza Eid Mubarak (sarbatoare binecuvantata – in hindi arata asa ईद मुबारक).

Va urez si eu weekend placut, eid mubarak daca e cazul si astept sa-mi comentati impresiile.

In alta ordine de idei, stirile de azi nu arata tocmai imbucurator: mii de oameni originari din zona de nord-est a Indiei fug din Bangalore si orasele invecinate de teama unor atacuri musulmane.

4 responses »

  1. Bebeluşica, asa am numit limba pe care o vorbesc bebelusii si cu care ma incanta Sofiuţa zi de zi, e o „masala” savuroasa. ;-)
    Ne e dor de tine si ne plac muuuuuult articolele tale despre India! <3

  2. eu vorbeam singura „engleza” cand eram mica, dupa ce am inceput sa o aud in desene. era foarte important sa scot un SH si eu RR cat mai ciudat, si tonul vocii sa semene cu cel auzit, si aveam o impresie foarte buna despre mine.

    traiasca desenele in limba originala, ca m-au facut sa iubesc limba asta.

    pusi pus

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s