Dupa un an

Standard

Ei, dragii babei, poate va intrebati ce s-a ales de Shoaib si de Aksa, ca doar si la nunta lor am fost si tot la Mussoorie, pe mandre carari de munte. Sau ati uitat povestea? Cititi intai povestea nuntii lor, apoi am sa va spun ce-au mai facut ei in ultimul an.

Dupa nunta, cum e traditia, Aksa (zisa acum Neha, fiindca se pare ca Aksa e doar numele ei din acte, nu si cum i se spune acasa), deci Neha a venit sa locuiasca in casa socrilor. O casa aglomerata dealtfel, caci stau acolo cei doi parinti si trei copii adulti (18, 20 si 22 de ani) in trei camere. Din fericire, Papa a mostenit o casa ceva mai la deal (2 minute de casa parinteasca) si, bucuros, le-a daruit-o mirilor. Asa un lux sa stiti ca n-au multe familii indiene; de obicei se muta cu socrii si gata povestea.

Shoaib si Neha au aflat curand ca in noua lor casa nimic nu se facea de la sine (amintiti-va ca, desi acesti tineri au 25 de ani fiecare, n-au stat niciodata departe de parinti). Dupa ce mama a facut o vreme naveta intre cele doua case, tinand, practic, doua gospodarii, a venit si ziua cand nu s-a mai putut ridica din pat, iar doctorul chemat sa-i ia tensiunea a internat-o pe data in spital.

Ramasi singurei, Neha, sotul si cumnatii, dar si tata-socrul croitor, s-au descurcat cu omlete si au inaltat rugaciuni fierbinti sa se faca mama bine, ca s-o poata exploata in continuare.

Cam asa stau lucrurile si acum, complicate de faptul ca Neha e insarcinata in opt luni, deci necesita si mai multa atentie.

Mama cea trista si imbatranita inainte de vreme ii tine pe toti, Attiya (sora de 22 de ani) le face curat si le spala rufele, iar fratii mai mici alearga ca intotdeauna pe scuterele lor dupa cumparaturi.

Dupa ce a fost o vreme somer, Shoaib si-a gasit un post la primaria din sat, prost platit, dar caldut foc, fiindca nu face mai nimic si primeste 30 000 de rupii (aprox. 1500 lei). Neha isi petrece zilele pe pat, cufundata in rugaciune. Conform traditiei, ar trebui sa se intoarca la parintii ei pana dupa nasterea copilului, dar maica-sa i-a pus in vedere ca n-are nevoie de bebelusi oracaitori prin casa; sa stea la soacra-sa, ca de-aia s-a maritat. Respinsa de propria familie, prea mandra ca sa se apropie de familia cea noua, sta intr-un cocon din care iese doar ca sa porunceasca: mi-e sete, mi-e foame, vreau haine noi, nu mai am pantofi. Barbatul ei, care nu da niciun ban in casa, ii raspunde: cere-i lui Papa, eu n-am bani.

Povestea oualor mi-au spus-o toti, pe rand: intr-o zi, minune! – Shoaib a venit acasa cu o plasuta cu zece oua. Le-a pus pe masa in bucatarie. „Puiul mamei, a oftat mama, uite ca aduce si el ceva in casa, ce poate si el.” Asa ca le-a pregatit la cina un curry cu cartofi si ou. Au mancat toti, s-au lins pe degete (la propriu, fiindca v-am zis ca mananca cu mana, sezand turceste pe pat), apoi s-au culcat. In dimineata urmatoare, sa te tii!

– Unde-s ouale? De ce lipsesc cinci oua? urla Neha ca din gura de sarpe. Barbatu-meu n-a luat oua pentru voi, nehalitilor. Sunt ouale noastre.

– Maica, dar n-ati mancat cu noi aseara? Si cine va gateste, nu eu? se mira mama, in vreme ce-si reprima, vitejeste, lacrimile care stateau sa curga.

Attiya si-a scos bani din pusculita si a cumparat cinci oua. I-a intins Nehai plasuta. Sa va bucurati de ouale voastre. Dar azi nu mancati cu noi decat daca va gatiti. Iar daca ouale sunt ale voastre, uleiul si sarea si cartofii sunt ai nostri!

Neha a plecat acasa, de unde n-a coborat la pranz, nici la cina.

– Ce-or manca ei acolo, se intreba mama. Si biata fata e gravida.

Dupa cina, s-a dus cu sufertasul la ei. Mancau pizza, comandata de la Domino’s.

– Lasati prostiile astea si mancati ceva bun, de acasa, s-a suparat mama, dar in sinea ei era trista ca are un copil care poate sa manance pizza (considerata o delicatesa care se savureaza doar la ocazii, caci pentru ei e foarte scumpa) fara sa imparta si cu fratii lui.

Am gresit undeva in educatia acestui copil, i-a soptit o voce. Lasa, bine ca se descurca si nu moare de foame. Iar cu voce tare a spus:

– Veniti, mama, cu ouale alea, ca va fac eu o mancare cu ele, numai pentru voi.

Neha urmeaza sa nasca la sfarsitul lui martie.

– Of, stai sa se nasca nepotul si vin si eu sa ma odihnesc la Bangalore, ofteaza mama.

Dar stie si ea ca e doar un vis, caci un copil nu creste intr-o zi si tuturor le e clar ca, desi Neha il naste, cea care-l va creste – alaturi de ceilalti 7 copii mari – va fi tot mama.

2 responses »

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s