De ce iubim matematica

Standard

De curand am participat la conferinta pentru profesorii IB din regiunea Asia Pacific, unde l-am ascultat vorbind (printre altii) pe matematicianul englez Marcus du Sautoy.

Va transcriu/ traduc notitele mele:

  • scoala se imparte in materii utile si materii inutile, iar din cele utile mate e primul loc. Nu e de mirare ca elevilor nu le place; s-a pierdut pasiunea, nimeni nu mai stie „de ce” invatam matematica cu orice pret la toate varstele, ca apoi sa nu mai folosim neam de neamul nostru o ecuatie diferentiala.
  • Hai sa uitam de utilitate! Am ramas blocati in paradigma utilitatii si o aplicam uneori eronat si altor domenii.
  • Ce-ar fi daca… am lega matematica de istorie? (povesti cu matematicieni, anyone?) / de religie / de revolutia tehnologica bazata pe numerele 0 si 1 (da’ de fapt zero e numar?)/ de teatru?
  • Sistemele GPS traduc geografia intr-un sistem de coordonate (= numere!) si descriu astfel forme geometrice in forma numerica
  • Geometria sta la baza constructiilor, a arhitecturii, a pavajelor de pe strada (de ce pavelele au doar anumite forme geometrice?), a unghiurilor la care se imbina obiectele (pe http://www.mathsinthecity.com utilizatorii descopera principiile matematice din spatele lumii vazute, cu alte cuvinte arata ca matematica e in lume, nu (doar) in carti)
  • Pornind de la Corpus Hypercubus al lui Dali, ce-ar fi sa vorbim de a patra dimensiune? Un cub tridimensional se poate desfasura sub forma unui navod, a unei retele. Cum s-ar desfasura un cub in patru dimensiuni? Ce legatura are asta cu universul?
Dali_Crucifixion_hypercube

Salvador Dali – Corpus Hypercubus

  • Ce forma are universul? E finit sau infinit? Stiinta arata ca este finit, dar nemarginit.
  • Un profesor de mate bun trebuie sa-ti arate cate lucruri ne sunt inca necunoscute! E o greseala sa predai matematica drept stiinta exacta in sensul de finita, totul s-a descoperit, acum doar aplicam. Ea este exacta in sensul ca ceea ce se demonstreaza devine adevarat si nu mai poate fi contrazis ulterior.
  • Atomii aritmeticii sunt numerele prime. Din ele se compun toate celelalte numere. 1, 3, 5, 7 … un sir infinit (demonstrat de Euclid in anul 300 i.e.n, niciodata contrazis ulterior). Exista premii uriase acordate celor care gasesc „ultimul” numar prim. Cele mai mari numere prime cunoscute azi sunt numerele Mersenne, 17 milioane de cifre. Dar cum se formeaza numerele prime? Nimeni nu a reusit sa afle care e modelul dupa care se organizeaza. Dar se stie ca in SUA traieste o specie de cicada al carei ciclu de viata se socoteste in numere prime: 13 ani, 17 ani sta ascunsa in pamant, apoi iese si canta asurzitor vreme de 6 luni. De unde stie cicada sa stea fix 17 ani sub pamant? De ce numar prim si nu 16 sau 18, sau 20? In ipoteza ca aceasta cicada ar avea un dusman de moarte, singurul ciclu de viata care o fereste de acest dusman este ciclul socotit in numere prime.
  • Numerele prime au fost folosite in muzica pentru a crea disonanta > exemplul dat este Olivier Messiaen cu al sau Cvartet pentru sfarsitul lumii, o piesa care reflecta confuzia de dupa Al Doilea Razboi. Melodia se repeta la fiecare 17 note.
  • Matematica urmareste modele („patterns”); este o activitate umana, creata de om. Ca orice activitate umana, implica riscuri; numerele negative, radacinile patrate au constituit la vremea lor revolutii pentru care oamenii si-au pierdut somnul, uneori demnitatea, alteori au fost luati in ras etc. >> matematica e o treaba primejdioasa! nu te joci cu ea!
  • intr-un secol dominat de calculator, de ce elevii nu invata modul esential in care matematica sta la baza informaticii? Calculatoarele sunt folosite pentru a usura calculele matematice, dar cat stiu elevii despre cum calculeaza un calculator?
  • Incheie prin a indemna profesorii sa fie deschisi spre nou, curiosi, capabili sa trezeasca curiozitatea elevilor si sa faca legaturi cat mai ample intre materii: matematica, la fel ca si stiinta, arta, tehnologia sunt moduri de a cunoaste si prin asta sunt infinite si deschise. Copiii care invata la scoala despre ele trebuie sa le vada ca pe domenii/ mistere de explorat si nu ca pe obiecte finite la care ei nu mai au ce contributie sa-si aduca.

Marcus du Sautoy poate fi ascultat la BBC: A Brief History of Mathematics.

4 responses »

  1. o mare iubitoare de matemica spune ‘frumos’ si multumesc. ar fi bine ca multi parinti care se plang de temele la matematica sa citeasca acest articol. ma irita faptul cand parintii spun ca e important e sa invete sa socoteasca in scoala. nu mai mult. ca si cum 2+2=4 ne rezolva viata. pentru mine o simpla socoteala = mediocriatate.

  2. Mult din frumusetea matematicii se pierde cand o reduci la o simpla socoteala. Multumesc pentru comentariu – intr-adevar a fost foarte frumos si mi se pare ca abordarea asta a matematicii ca limbaj sau cheie pentru a intelege alte domenii (fizica, muzica etc.) este un mod ideal de a atrage spre matematica elevi care nu au neaparat o inclinatie spre numere sau „socoteli”.

  3. Foarte interesant! Asta vine din partea uneia indreptata spre arta si care nu a avut niciodata treaba cu „matematicile”. Mediocra sau nu, nu s-a lipit de mine deloc. Asadar, repet, neasteptat de interesant articolul :)

  4. Pingback: DE CE iubim matematica? | CartedeMate

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s