Unghiile si batistuta

Standard

Hai sa va spun cum e la manichiura in India, ca acum pot sa generalizez, avand in vedere ca am trecut prin experiente identice in Nord si Sud, in state diferite, care vorbesc limbi diferite.

In Bangalore saloanele de frumusete (le zicem „parlours”, desi americanii se mai scapa cu „salon”) angajeaza in proportii egale barbati si femei, aproape exclusiv originari din statele Indiei de Nord-Est („cele sapte state-surori„: Assam, Meghalaya, Arunachal Pradesh, Manipur, Mizoram, Nagaland si Tripura), unde oamenii vorbesc o limba apropiata de chineza si au ochii alungiti specifici majoritatii natiilor asiatice. Cand am ajuns in India habar nu aveam de existenta acestor state, asa ca o vreme am trait cu ideea ca in toate coafoarele lucreaza tailandezi, datorita trasaturilor fetei, dar si limbii care suna mai mult a ciripit de pasarele, la fel ca limba tailandeza. Intr-o zi insa misterul s-a risipit, desi nu mai stiu daca s-a intamplat atunci cand am intrebat o angajata care vorbea putina engleza de unde este, sau atunci cand Fanny mi-a spus ca pleaca in vacanta in nord-est, unde e foarte frumos, desi e saracie mare, iar eu am intrebat ce e nord-estul si ea mi-a zis: „Le stii pe fetele alea de la coafor? Sunt toate din Assam.”
Apropo, ceaiul Darjeeling vine tot din Assam, iar in Meghalaya sunt cele mai misto poduri naturale (video). Planuiesc sa ajung si eu acolo anul viitor.

 

Revenind la unghii. In Bangalore in saloane lucreaza si baieti si fete (au toti pana in 25 de ani si nici unul n-are peste 40 de kile), dar rolurile sunt impartite. Baietii de obicei tund, fetele se ocupa de treburile femeiesti: epilat, manichiura, pedichiura, sprancene. Exista saloane unisex, dar si mixte. Eu rad mereu cand vad firma salonului care tocmai s-a deschis pe un colt in apropiere de casa mea: UNI SEX SALON.

In majoritatea locurilor te poti duce oricand, fara programare. Femeile indiene se ingrijesc intr-o proportie destul de mica, asa ca in majoritatea timpului „tailandezele” someaza, asezate pe scaunelele lor, ascultand muzica de la Bollywood. Saloanele sunt pe modelul spa, in cea mai mare parte, fara geamuri la strada, cu lumina difuza si muzica de relaxare atunci cand isi aduc aminte.

In India de Nord, angajatele sunt localnice si saloanele sunt adesea camarute inghesuite la parterul caselor. Acolo segregarea e inca completa, asadar nu exista decat saloane unisex. Pe usa scrie mare: No Men Allowed Inside si, evident, geamurile sunt acoperite cu perdele groase.Fiecare angajata face de toate, nu am observat sa existe vreo specializare. Specialitatea lor e ca toate trag de tine in acelasi timp: una te epileaza pe maini, alta pe picioare, a treia iti taie parul, a patra ti-aduce ceai. Un astfel de rasfat n-ai sa vezi in Bucuresti, unde lucrurile se desfasoara de obicei secvential. Manichiura si pedichiura se fac in 99% din cazuri concomitent, dupa urmatorul procedeu:

  • unghiile se taie si se pilesc neindemanatic (pana nu te inteapa de vreo trei ori cu pila, nu se lasa)
  • apoi se pune pe unghii un exfoliant si se baga la inmuiat
  • dupa ce s-au inmuiat, cu mare grija, se curata exfoliantul de pe unghii cu un instrument de metal [senzatia cand ti se rascaie in acelasi timp unghiile de la maini si de la picioare e priceless]
  • apoi mainile/ picioarele se spala cu o perie cu sapun si se sterg
  • intra in actiune un taietor de cuticule, cu care se mangaie gingas anumite locuri unde pielea e descuamata, dar nu se taie nicio cuticula, pe motiv ca: „Pain will be there.” Aici eu de obicei preiau controlul situatiei si-mi imping si tai propriile cuticule spre exemplu. In unele saloane merge, in altele nu am parte decat de priviri terifiate, de parca brusc as fi inceput sa-mi tai o mana sau un picior.
  • dupa ce s-au mangaiat cuticulele la toate cele 20 de degete, apare surpriza serii: masajul!! Prima data mi s-a parut interesant, chiar placut. A doua oara mi s-a parut ca prea se lalaie. A treia oara le-am cerut sa sara peste masaj, dar mi-au zis ca e cu neputinta. De atunci stau docila, mai ales ca demult nu ma mai ia prin surprindere.
  • masajul este ayurvedic si incepe din palma pana la umar. In functie de cine-l face, poate fi chiar placut. Dureaza intre 5 si 10 minute de fiecare brat/ picior si de obicei, cum va ziceam, e concomitent, asa ca nu mai stii cine trage de tine din ce parte. Bratul/ piciorul se acopera cu o cantitate imensa de crema si masajul dureaza pana ce toata crema e absorbita in piele.
  • apoi apare o tava cu prosoape calde, ude, cu care se sterg bratele/ picioarele si eu mereu ma gandesc ca ma spala ca pe mort. Ce sa stie taranul ce e sofranul ayurvedic.
  • dupa care apare un cosulet cu cele mai urate oje sidefate de pe pamant si mi se spune sa aleg, moment in care eu scot din geanta oja cu care am venit de acasa si ele striga: „Bahut accha!” (Ce frumoasa e!)
  • eu ma uit intristata la unghii: pilite cum s-a nimerit, cuticule taiate cum mi le-as taia si eu acasa, oftez, mai cer o pila, un taietor, evidentiez un defect, solicit o reparatie, dar, in ciuda bunavointei fetelor, pur si simplu habar n-au care e conceptul meu de unghie frumoasa. Urmeaza aplicarea ojei, apoi instantaneu se da drumul la ventilator pe viteza maxima ca sa se usuce oja.
  • apoi plata (400 manichiura, 500 de rupii pedichiura; in Nord, fireste, vorbim de 150 si 200) si plecarea.

Plec acasa melancolica si ma intreb, ca totdeauna, de ce naiba mai dau banii pe manichiura daca nu sunt niciodata multumita. Raspunsul e ca nu am indemanarea necesara ca sa mi-o fac singura. Si nu pot sa ma plang de servicii: fetele sunt simpatice, nu vorbesc deloc (fiindca nu ne stim limba), se pricep la masaj de minune, dar habar n-au sa faca unghii cum stiu eu din Romania. Pana la urma de ce ar fi necesar sa ne facem unghiile la fel pe continente diferite?

4 responses »

  1. Unde ma duc eu au cuptor din ala in care dezinfecteaza, iar in alte locuri le freaca cu spirt, ca pe vremea bunicii. Oricum, de vreme ce nu taie nimic, totul e masaj si mangaiere, nu esti in pericol decat – eventual – sa te intepe prea tare cu pila.

  2. ce poveste frumoasă! aproape ca un film. poate l-ai văzut şi tu, acela cu saloanele de cosmetică dintr-o ţară arabă, unde femeile se epilează cu zahăr caramelizat.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s