Cand eram mica ma rugam pentru intelepciune

Acum, iluminata gata, sunt in masura sa va impartasesc 13 lucruri pe care le-am invatat in ultimii 7 ani:

1. E usor. Abordarea ta determina cum e viata pentru tine. Ia-le asa cum vin. Nimic nu e permanent. Ia-le ca pe cadouri, ca pe lectii, ca pe ocazii de a te inalta spiritual. Ia-le in asa fel incat sa-ti fie mai usor sa le duci.
2. Nu exista realitate. Cum simti, asa este. Cum crezi, asa este. Pentru unii e greu, pentru altii e usor – acelasi cancer, aceeasi ireparabila pierdere. Deci atitudinea determina realitatea. Sau credinta in Cel de Sus. Sau orice te tine pe linia de plutire. Daca acolo vrei sa fii. [ah, contraargument la asta, de la profa de fizica: „Iau o foarfeca si-ti tai parul! Nu exista realitate? Acum esti tunsa! Nu simti sau crezi sau visezi sau iti imaginezi ca esti tunsa, chiar esti!! Mai zi ceva.]
3. E greu. Viata nu are manual de utilizare, deci esti mereu pe bajbaite. Te trag de poale lucruri de care nu ai habar: dureri ascunse, rani nevindecate. Uneori ajuta sa devii constient de ele.
4. E bine sa pui o pauza intre stimul si raspuns. Intelege „ce-i mana pe ei in lupta.” Vorbele induc fapte. Nu raspunde la cuvinte cu palme. Cunoaste-te pe tine insuti.
5. Ajuta sa-ti cunosti bine semenii. Asculta si ce nu se spune. Raspunde nevoii din spatele vorbelor. Nu te lasa prins in dorintele altora fara voia ta.
6. E important sa nu iti pierzi curiozitatea. Fii viu, citeste, invata, joaca-te, incearca sa intelegi, dar nu uita sa simti.
7. Cand se inchide o usa, nu e neaparat sfarsitul. Cu vremea si asta se invata: perseverenta, sau abandonul. Sa stii ce usi merita sa spargi si pe ce usi sa nu intri nici daca sunt larg deschise. Oricum, in cele mai multe cazuri, exista si alte cai de acces. Nu exista realitate, doar perspective.
8. Nimic nu e permanent. Nici bun, nici rau. Nimic nu e fara iesire. Concret sau abstract.
9. Oamenii sunt imprevizibili. Pentru ca sunt constelatii de sentimente, vorbe, fapte, rateuri, ganduri, organe, oase si muschi. E un echilibru uneori delicat, alteori solid ca o stanca. Dar nu e o stanca. E o structura care poate fi rearanjata oricand, uneori cu o vorba, niciodata cu un pumn.
10. E bine sa fii in contact cu corpul tau. Danseaza, alearga, mergi la medic, mananca cum trebuie, poarta haine frumoase.
11. E bine sa fii aproape de sufletul tau. Mediteaza, roaga-te, priveste cerul, razi, plangi, iubeste, zambeste copiilor, sezi, canta, picteaza.
12. Mintea se extinde daca e hranita bine. Rupe panzele de paianjen. Citeste, intreaba, discuta in contradictoriu cu argumente, pledeaza pentru o cauza, dialogheaza, scrie, asculta.
13. Emotiile pot fi contradictorii. Un ochi plange, altul rade. Accepta contradictiile, amalgamul, haosul, paienjenisul. Nu trebuie sa controlam totul si nici nu putem. Dar putem alege sa ne protejam de ceea ce ne face rau si sa fim fericiti.

A fi fericit nu inseamna a fi inconstient sau nerealist. Eu cred ca inseamna a fi constient ca ai un drum diferit de al altora si puterea de a-l parcurge in orice conditii.

Mai cred ca suntem in viata (asa cum zic psihanalistii) pentru ca ne-am dorit mai mult sa fim decat sa nu fim. Cred ca viata in sine nu are rost sau scop, dar ajuta daca ii dai unul.

Si, da, cred ca e dezirabil sa fim fericiti in modul ala frumos in care te bucuri ca esti si ca suntem si vrei binele tuturor pentru ca poti sa vezi ca unul e in toti tot astfel precum una e in toate.