O mie si una de nopti

Standard

Mai bine de 1001 de nopti in India, deci aproape trei ani. Vor fi trei ani pe 28 iulie.

La inceput a fost un premiu, apoi a devenit o pedeapsa, desi fara indoiala ca a ramas si un premiu, sau macar o experienta de povestit nepotilor (altora).

In primul an m-au chinuit accesele de low self esteem, sindromul impostorului si cate si mai cate, toate personale, nespuse decat „cartii” mele.

Au fost foarte multi bani cheltuiti, parte pe experiente, parte pe produse, parte pe oameni.

In al doilea an m-am obisnuit si-am inceput chiar sa economisesc, desi nu stiu inca pentru ce.

In al treilea an am scapat de low self esteem, desi cu sentimentul de impostura inca ma mai lupt.

In ultima luna am fost la Bucuresti (si in Germania); am mancat covrigi si am baut apa de la robinet. Am fost la Doi Mai, am baut bere Zaganu, am mancat bors de peste si icre. Am citit cu lacomie carti in romaneste si am iesit cu multa lume. Faptul de a fi plecat prin tari straine m-a facut o mica vedeta si-am savurat atentia primita, din care mi-am facut si provizii pentru urmatorul an departe de oamenii care vorbesc in limba mea.

Din India, Romania s-a vazut curata, patriarhala aproape, cu campii verzi si sosele organizate. Din Germania, Romania s-a vazut incropita pe alocuri, dificil de strabatut fara autostrazile care sa conecteze locuri mai indepartate de 2-300 km. India nu s-a vazut decat ca un miraj, ceva din alta lume – asa cum pare si Europa privita de aici.

Apoi m-am suit in avion si-am venit iar la Bangalore si totul e cum era: soferul isi tragea mucii zgomotos si scuipa la semafoare, ploua, e cald si am vecini noi in apartamentul din stanga. Mi-a inflorit o orhidee, careia se vadeste ca i-a placut uscaciunea ultimei luni.

Azi-noapte am avut un vis ciudat. Ma trezeam dimineata cu o senzatie apasatoare in frunte. Era un ac lung, cu maciulie la capat, pe care mi l-am extras cu mare precizie dintre ochi. La capatul celalalt era curb, ca o iglita. Ioi, ma gandeam, cum o fi ajuns acolo, de ce nu m-a durut, doar ma apasa, o presiune. Apoi cand l-am extras, o curiozitate, o uimire.

Al treilea ochi, m-am gandit, gata, s-a deschis.

Al treilea ochi, al patrulea an de India. Povestea continua.

2 responses »

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s