Bangalore s-a micsorat si-a incaput in capul meu. Azi soferul ne-a dus de la 1 MG Mall pana acasa pe un drum nou, care leaga Old Madras Road de Outer Ring Road prin Bayappanahalli. Banuiam ca exista, dar nu mai mersesem pe acolo, asa ca a fost o buna descoperire.
La templul de pe deal au aparut placute indicatoare si explicative; s-or fi investit niste fonduri cu ocazia alegerilor pt primaria Bangalorelui. Templul de pe deal, zis si templul maimutelor are acum un nume: Shivanandaswamy.
– Vai, ce dragut, am zis, templul se cheama Sivanandaswamy.
– Oh, a zis colegul Chris, nou, irlandez cu accent irlandez, ala chiar e un cuvant si tu chiar poti sa-l citesti?
Se intampla lucruri amuzante, gen mergem la magazin si dam peste Arul sau la restaurant hop si Mithun, sau la Orion Mall gagica de la sala cu care ne zambim mereu si care brusc decide sa ma prezinte familiei ei. Bangalorele se face mic si uneori poti sa intalnesti accidental oameni pe care-i cunosti, ceea ce e simpatic si-ti da senzatia de acasa.
Carrie si Kerstin isi cumpara jeep, asa ca sunt vrajita cu promisiuni de weekend trips to Mysore si marele banyan tree pe care nici dupa 3 ani nu am reusit sa-l vad. Pana una-alta, ne pregatim sa plecam la Aurangabad in doua saptamani, sa vedem celebrele pesteri Ajanta si Ellora, apoi in Insulele Andaman, unde Carrie va face scuba diving si eu doar plaja.
Viitorul suna bine. Ar suna si mai bine daca as afla ca Livia si Ralu vin la Bangalore in martie (asa cum sper!!).
La primaria Bangalorelui a castigat BJP, partidul nationalist de dreapta care conduce si tara. Pleaca ai nostri, vin ai nostri, noi ramanem tot ca prostii. Dar Bangalorele s-a schimbat mult in trei ani; se modernizeaza foarte repede; s-au construit poduri, traficul e tot sinistru, dar poate ca acum stiu rute ocolitoare si de-aia mi se pare mai acceptabil. Pana la urma se dovedeste ca toate locurile iti intra in suflet daca petreci destul timp si-ti dai interesul sa le cunosti/ iubesti.
Ah, si ploua torential in fiecare zi.
Puzzle 