Ganesh Chaturthi si pesterile Ajanta si Ellora

Standard

Gata cu Ganesh Chaturthi. Ultimul. Am fost la Aurangabad, am vizitat pesterile Ajanta si Ellora si mi s-a deschis gustul pentru vacante in India. Am impartit trei persoane o singura camera la hotelul Lemon Tree – cam greu si cam inghesuit, dar chiar si asa am platit 50 USD/noapte de caciula, deci uluitor de scump.

Pesterile au meritat fiecare minut; nu sunt din asta lume; sunt creatii ale altor oameni, unii care planuiau pe urmatorii doua sute de ani si stiau sa sape si sa modeleze roca muntelui. In ciuda ploii din prima zi care a facut ca Ajanta si Sigirya sa se contopeasca pe veci in amintirea mea, a meritat fiecare kilometru, fiecare rupie, fiecare pas.

Si peste tot, ca intotdeauna, oameni galagiosi, colorati, care insista sa faca poze cu noi.

Faza la fortul Daulatabad, unde m-am temut de lilieci si maimute: urcasem un miliard de trepte intunecoase care puteau a pipi si eram cam terminata. De cum am ajuns la lumina, m-am pus pe o piatra sa respir. Deodata aud:

– Asa, treceti langa ea si eu va fac o poza.

Un tata musulman, doua neveste, trei copii.

No picture, please, am horcait.

She should be very tired, le explica el copiilor, that’s why she cannot take picture now. Si catre mine: ok mam, welcome to India, mam. Welcome Aurangabad! Enjoy India!

Thank you, gafai eu inca socata ca voia sa faca poze cu mine de parca as fi fost o statuie.

Templul Kailasa mi-a taiat rasuflarea: sculptat intr-o singura stanca timp de 200 de ani – o bijuterie pe care ultimele doua mii de ani au degradat-o prea putin. Chiliile napadite de lilieci, sculpturile, peretele cu povesti din Mahabharata si faptul ca privind in sus poti sa-ti dai seama ca esti intr-un deal stancos si sa-ti inchipui cum a fost slefuita stanca aia timp de sute de ani de generatii de oameni. Ce a vazut prima generatie? Un pietroi? Au stiut cum va arata peste 200 de ani? La fel ca si catedralele – o constructie mai mare decat viata omeneasca. Greu de inchipuit intr-un secol cand batem din picior ca apartamentul din Paradise City nu ne este livrat la termen – adica dupa 2 ani.

Apoi a venit o familie mare, vreo 16 membri, in frunte cu un tata mustacios si burtos.

Hello madam, my son would like to speak to you in English.

Evident ca bietul copil, care avea vreo 11 ani, se fastacise tot si abia ingaima vorbe englezesti suflate de taica-su: How are you? What is your name? Where are you from?

Am aflat ca e rodul multor ani de incercari: copilul de 11 ani avea patru surori mai mari; cea mai mare maritata si avand un copil de vreo 5 ani si ea. Familia a vrut neaparat baiat. Fetele au urmat scoala locala, in marathi, dar pe baiat l-au dat la English Medium School. Presiune pe bietul copil cat incape. Rasfat cat cuprinde. Ca sa creasca mare si sa creada ca i se cuvine luna de pe cer.

Au urmat la rand patru femei din Mumbai. Desi aveau in jur de 50 de ani, erau toate bunici.

– Ce obraji roz ai, mi-a zis una din ele. Ai putea sa-mi fii fiica. I am your mummy and you are my beti [fiica, in hindi].

Si intre astea – vanzatori de suveniruri, vanzatori de apa, vizitatori care se holbau, copii tipand, claxoane nesfarsite, veverite, maimute si lilieci.

In India esti mereu vazut, mereu in centrul atentiei, mereu stors de energie pana la sfarsitul zilei.

– Vai, a oftat una din colege intr-o seara, sunt epuizata dupa doar doua zile de atentie! Nu stiu cum se descurca biata Angelina Jolie!

A fost un weekend plin din care m-am intors cu dor de duca si cu drag reinnoit de India. A fost si weekendul Gone Girl – am citit cartea, apoi am vazut filmul. E una din rarele carti despre care se poate spune ca filmul e mai bun.

2 responses »

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s