Incidente birocratice. In care ne smulgem parul din cap

Standard

Campioana la client service cu imbecili este compania de telefonie mobila si internet Airtel.

In magazinele lor moderne, numai sticla si plastic, lucreaza niste tineri cu IQ sub medie si EQ ridicat. Asta inseamna ca zambesc si empatizeaza cu tine pana la negarea de sine, dar degeaba. Tot trebuie sa produci acte, facturi, alte acte, hartii de la scoala, poze si alte acte (act de casa, contract de chirie, contract de munca, recomandare de la munca) ca sa-ti poti deschide un numar de telefon si habar nu au de ce. Ei doar urmeaza pasii unui algoritm. Dupa canoanele birocratiei, aceste acte sunt initial cercetate, apoi respinse, pe motiv ca lipseste o hartie. Cand, in cele din urma, sunt acceptate, afli ca mai dureaza o saptamana pana sa se activeze numarul, pentru ca pasii urmatori din procedura sunt:

  1. confirmarea telefonica a identitatii mele cu un cetatean indian
  2. vizita personala la mine acasa a unui angajat Airtel care sa verifice ca nu i-am mintit cand mi-am declarat domiciliul

Toate, fireste, presarate de neintelegeri despre care am mai povestit.

Numarul pe care-l deschideam atunci am vrut apoi sa il inchid. Aveam de platit o factura de 975 de rupii. In magazin era coada, asa ca m-am dus la automat unde insa nu a mers deloc sa platesc. M-am dus la coada.

– Buna ziua, numarul cutare, factura cutare, am incercat la automat, nu a mers, pot plati aici?

Iulius are teoria ca indienilor nu le poti spune mai multe lucruri deodata, deoarece li se blocheaza procesorul. Ceea ce s-a si intamplat.

– Madam, puteti plati la automat.

– Nu pot, nu merge, am incercat.

– Aveti de plata 975 de rupii, mergeti si va arata colega cum se face.

– Am fost, mi-a aratat, nu a reusit nici ea.

– Rajalakshmi, uite, doamna are de plata o factura, arata-i tu la automat…

NU INTELEGI CA NU MERGEEEEE!

Rajalakshmi rostogoleste iute multe vorbe in kannada, din care inteleg madam, la automat, nu functioneaza, cash, card, nu, nu, illa, illa.

Atunci Ashish, caci acesta este numele angajatului Airtel de la casa, se intoarce spre mine si-mi zice:

– Madam, la automat nu merge, este o eroare. Vreti sa platiti online sau in magazin?

Ma simt un fel de Nadia Comaneci a rabdarii.

– Va rog, daca se poate, as vrea sa platesc in magazin.

– Stiti ceva? zice Ashish triumfator, puteti plati chiar la mine!

NO SHIT, SHERLOCK.

– Ok, 975, da? Si stiti, as vrea sa inchid acest numar.

Oh, la dracu! Iar am comis-o. Iar s-a blocat procesorul.

– Eu nu am autoritatea sa inchid numarul, doar incasez factura. Mergeti la colegii mei.

Incaseaza, imi da chitanta, merg la colegii.

– Nu putem inchide, aveti de plata 975 de rupii.

– Da, platit, iata chitanta.

Se uita la ea tinand-o in lumina, ca pe bancnote. La degetul mic are o unghie cat chitanta mea de lunga. Parca o masoara, si la propriu si la figurat.

– Madam, va dau un numar de telefon, sa sunati la ei. Noi nu putem inchide numere, doar deschidem.

Imi da, sun, spun. Mi se spune sa astept 5 zile, pana se actualizeaza plata in sistem si sa sa mai sun o data.

Astept, sun. Mi se spune ca am de plata 975 de rupii. Spun ca le-am platit. Mi se cere chitanta. O scanez si le-o trimit. Mi se spune sa ma duc eu la magazin sa le cer factura fiscala, ca numai chitanta asta nu le ajunge ca dovada a platii.

Ii cer politicos angajatului cu care vorbesc sa-mi faca legatura la seful lui. Astept, ma minte, stau ferma pe pozitii, astept, ma minte ca seful nu e la birou, ok, zic, atunci seful sefului, se pierde cu firea, ii explic ca nu sunt suparata, doar ca e clar ca nu e de competenta lui problema si vreau sa vorbesc cu cineva care chiar poate face ceva. In cele din urma se aude o voce cu 4 clase peste angajatul anterior si engleza nivel B2.

– Vreau doar sa va atrag atentia ca sistemele dvs de inregistrare a platilor nu functioneaza prea grozav. Si ca nu am de gand sa ma duc sa cer factura de la furnizorul dvs. E treaba dvs sa urmariti plata in sistem pana o inregistrati, apoi sa-mi procesati cererea si sa-mi inchideti numarul.

Ceea ce e cred ca intentionat la Airtel e ca nu ai un singur customer service rep. De fiecare data cand suni sau esti sunat, iei povestea de la capat, or eu nu sunt buna la repetat aceeasi poveste. I-am cerut acestui sef sa-mi dea numarul lui, ca sa nu o mai iau iar de la capat cu altii. Nu se poate, nu are voie, dar imi promite ca ma suna el in doua zile.

Minune! In doua zile m-a sunat. Plata se inregistrase. Numarul urma sa se inchida in 15 zile. Nimeni nu mi-a mai confirmat de atunci. Dar nici facturi n-am mai primit, iar Ashish mi-a zis ca nu-l mai vede in sistem.

v.i.c.t.o.r.i.e.

3 responses »

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s