E greu sa scrii ceva zilnic, dar eu voi incerca. Si ca sa-mi fie mai usor, voi scrie in fiecare zi ceva pe marginea unei poze facute de mine in anul 2017.
Azi am sa va povestesc despre „Pasare cantatoare”, o carte publicata de Editura ART pentru publicul tanar si nu numai pe care-am citit-o vara trecuta, in vacanta, apoi am daruit-o mai departe, sa se bucure si altii. Iata descrierea de pe site-ul editurii:
Caitlin e o fetiţă mai specială: suferă de sindromul Asperger. Lucrurile sunt albe sau negre, mâncarea nu trebuie să i se amestece pe farfurie, spune tot ce-i trece prin cap, desenele pe care le face (şi la care e foarte talentată) nu pot fi în culori; altfel, totul devine confuz. Devon, fratele său mai mare, îi era cel mai bun ajutor când lumea ajungea să fie copleşitoare, dar acum a dispărut. Tatăl nu-i e de prea mare folos, pierderea lui Devon a lăsat un gol imens. Caitlin nu vrea decât ca lucrurile să fie exact ca-nainte. Ştie că trebuie să ajungă la „împăcare“, dar nu înţelege ce înseamnă asta, în ciuda definiţiilor din dicţionarele pe care le consultă. În încercările ei de a obţine împăcarea, Caitlin descoperă că lucrurile în viaţă nu sunt neapărat albe sau negre.
„E o decizie curajoasă să narezi povestea din perspectiva lui Caitlin. Modul în care Kathryn Erskine a tratat «gândirea Asperger» e impresionant şi sensibil.“ The Guardian
„Pe măsură ce cititorii trec împreună cu Caitlin peste această încercare, îşi dau seama că şi ei au devenit mai empatici punându-se în pielea ei, experimentând felul ei diferit de a vedea şi de a interacţiona cu lumea.“ Kirkus Reviews
Cartea e frumos tradusa in romaneste de Iulia Pomagă si se citeste dintr-o rasuflare. Recomandata tuturor copiilor, parintilor, profesorilor. Daca empatia s-ar preda la scoala, aceasta carte ar fi lectura obligatorie.
La multi ani!