In primele zile de pandemie, cand inca mai radeam la poze si filmulete despre carantina, am vazut o poza de la un magazin local care anunta ca e inchis „pana trece beleaua.” Acum ca ne-am lamurit ca nu trece cu una, cu doua, ne repliem si noi si ne adaptam la noua situatie, fiindca ce alta optiune avem?
Am inceput orele si copiii ma fac sa uit de pandemie. E ciudat si singuratic sa-ti petreci ziua in casa, corectand si predand pe internet. Timpul zboara cand sunt cu copiii sau in sedinte si se taraste cand nu am ore. Pot sa beau cafea cat si cand am chef. Pot sa iau micul dejun in sedinta, cu camera si microfonul oprite. Lucram pana la ora 4, de la 4 la 5 mai discutam intre colegi sau incercam vreun sistem nou de videoconferinta, verificam daca se vede prezentarea, daca se aude etc. Dupa 5, uneori citesc, alteori ies la plimbare prin campus. O tura completa de campus are 5000 de pasi. Am inceput sa fac niste ture smechere, gen parkour, sa o cotesc pe neasteptate sau sa lungesc plimbarea cu cateva ture in sus si-n jos pe scarile de la intrarea in scoala. Apreciez copacii si aerul curat. E frig, sunt 6 grade, ploua, mi-e dor de mare. Nu am mai iesit din campus de opt zile.
Colega care mi-a adus joi banane de la Carrefour mi-a zis ca si acolo s-au instalat acele geamuri de protectie la case si se intra in serii de maxim 10 persoane, calcand la intrare pe o covoras cu dezinfectant. Nu se mai poate circula intre orase, nici merge aiurea cu masina prin Istanbul, fara sa ai treaba. La orice ora m-as uita, Google Maps imi arata ca in Istanbul nu este deloc trafic… the new normal. Scoala ne tine la curent cu stirile din Turcia. Mai multe hoteluri au fost alocate medicilor care lucreaza in spitalele dedicate acestei maladii. La ora 9, in fiecare seara, se aplauda de la balcoane munca celor din linia intai: personal medical, salubritate, cei care spala strazile, lucratori de la supermarket, firme de livrari, farmacisti etc. Chiar si dintre colegii nostri, unii merg la scoala: ar fi imposibil sa trecem cu bine prin perioada asta de scoala online fara munca constanta a celor de la IT, de exemplu.
Turcia gestioneaza bine criza pana acum. Ministrul Sanatatii pare a fi seful desemnat. Numai el vorbeste la TV, update-urile ne vin de la el, el ne anunta seara de seara cate cazuri noi avem, cati oameni au murit. Ministrul Educatiei a aparut sa clarifice unele intrebari legate de bac si examenul de capacitate, care acum se vor da exclusiv din materia semestrului I. Ni s-a spus ca inainte de 30 aprilie nu iesim din case – in 30 aprilie se va re-evalua situatia.