Predam online, invatam lucruri noi, ne adaptam, ne mai dam si cu stangul in dreptul, invatam, ne mai invata si copiii, iar acesta e „the new normal”. Elevii mei vor la scoala, intra toti pe lectiile online, isi fac temele, sunt extra-creativi unii, altii extra-lenesi, dar toti sanatosi si dornici sa se reintoarca la scoala. Mi-e foarte dor de ei!!
Ieri a venit o colega sa o ajut cu computerul care nu afisa corect prezentarea pentru lectiile online. A venit cu masca, cu manusi, cu sticluta de dezinfectant din care isi tot dadea cate un fas pe maini si pe haine. Mi-amintea, nu stiu de ce, de Nasa Zana a Cenusaresei, care aparea mereu intr-un vartej, asa. Am stat, fireste, la doi metri una de alta. Fas! Uite aici, cand vreau sa deschid un PPT mi-l taie si se vede doar jumate, vezi? Fasss! Pai nu stiu unde l-am salvat. Fasss!
Am rezolvat calculatorul, am baut si un ceai impreuna, ne-am povestit fiecare noile apucaturi dobandite, dar si erorile din care am invatat pe pielea noastra: ea a lasat ouale la inmuiat in apa cu detergent de vase. Gresit! Detergentul a trecut prin coaja oului si au trebuit aruncate. Amandoua lasam plasele de la magazin pe balcon cateva zile, daca produsele dinauntru sunt neperisabile. Amandoua spalam legumele si fructele in apa cu otet (ea spala si cu detergent de vase, eu nu vreau alte chimicale pe mancare). Amandoua spalam ambalajele inainte sa desfacem si sa mancam – iaurt, branza etc. Eu le spal cu sapun de maini, ea cu detergent de vase. Amandoua ne spalam hainele cand venim de afara. Eu am iesit miercuri, sa merg la supermarket. Ea nu a mai iesit din campus de 15 zile.
Incet-incet, invatam apucaturi noi.
Puzzle 