Editura RAO de la care nu vrem sa cumparam carti

Am primit, in ultimele zile, semnale de la diversi prieteni care au citit pe internet povestile Laurei si-a lui Roman referitoare la neplata traducatorilor de catre editura RAO. Prietenii mei stiu ca am fost si eu in aceeasi situatie nu demult, cand am tradus pentru RAO romanul „Strada ingusta” de Josep Pla.

Acum vad ca am fost norocoasa, fiindca am reusit sa-mi recuperez banii integral in mai putin de un an de la publicarea romanului. Atunci mi s-a parut o eternitate si ajunsesem sa trimit zilnic mailuri, am cerut consultanta juridica, o prietena mi-a redactat adresa pentru deschiderea dosarului la judecatorie (desi speram sa nu ajung acolo) si eram decisa sa contactez institutul din Barcelona pe banii caruia (demult intrati in conturile editurii) se contractase si realizase traducerea si sa le cer dreptate.

Acestea s-au intamplat in anul 2010; cartea fiind tradusa in 2007-2008 si publicata in 2009.

N-am mai tradus nimic pentru rao de atunci, desi mi-au propus si nu cumpar de la ei niciodata. Inca de atunci isi tratau foarte prost si angajatii, nu doar colaboratorii, iar lucrurile par sa se fi inrautatit intre timp.

Perseverenta le trebuie Laurei si lui Roman si, din pacate, putin tupeu, niste nesimtire (ca sa raspundem pe limba pe care editura o vorbeste) si, eventual, un punct slab pe care sa-l exploateze. Din pacate, cu aceasta institutie nu se poate trata cinstit si corect.