In Santiago ieri a fost o duminica mohorata de noiembrie, azi e o vineri vesela de iulie. Vremea isi face de cap, eu ma adaptez cu 3 randuri de haine pe care le pun si le scot dupa cum e cazul. Din geanta nu lipsesc ochelarii de soare si umbrela.
E luna apostolului Santiago si in fiecare seara sunt concerte, pe 24 au fost artificii si proiectii pe catedrala, apoi s-a facut liniste si catedrala cea neagra ne-a cantat la toate clopotele si a fost foarte frumos.
Stiu orasul si totusi cate lucruri am descoperit in astea 6 zile! Si cat de putin mi se pare ca s-a schimbat in ultimii 5 ani, de cand nu l-am mai vazut. E ciudat, e foarte frumos, foarte cunoscut, fiecare magazin e la locul lui, la internet cafe-ul unde sunt acum veneam si acum 7 ani, am amintiri mai bune sau mai rele cu multe locuri si totusi uneori mergi pe strada si apare o casa veche, din piatra neagra, roasa de vremi, cu buruieni crescute pe la colturi si imi dau seama ca n-am vazut niciodata casa aia, in cap mi se tes o multime de povesti, in multe locuri n-am apucat inca sa ajung si ma intreb ce voi descoperi si acolo.
Neaparat trebuie sa-mi fac poza pe Xoan XXIII, unde-mi doream sa ma intorc inca din decembrie anul trecut!
P.S. Mi-e dor de blog si de voi :) Pe unde va plimbati in vara asta?
A existat un apostol Santiago ?! Echivalentul carui nume romanesc este Santiago?
ma plimb intr-o lume imaginara :)
ne vedem marti?
Eu ma plimb pana la serviciu si inapoi :p
Abia de luni intru in vacanta. Tu mai vii de acolo? :)
Iacob se numeste in romana Santiago (care de fapt inseamna Sfantul Iacov sau Iacob) si azi m-am intors.
Mih, ne vedem maine? :)
Ciupercutza, vacanta placuta!
Sar’mana pentru info! :-)
Pingback: Ay, vida de mi vida « Cartea Smillei
Pingback: Jurnal de calatorie (intro) « Cartea Smillei