In Santiago de Compostela

In Santiago ieri a fost o duminica mohorata de noiembrie, azi e o vineri vesela de iulie. Vremea isi face de cap, eu ma adaptez cu 3 randuri de haine pe care le pun si le scot dupa cum e cazul. Din geanta nu lipsesc ochelarii de soare si umbrela.

E luna apostolului Santiago si in fiecare seara sunt concerte, pe 24 au fost artificii si proiectii pe catedrala, apoi s-a facut liniste si catedrala cea neagra ne-a cantat la toate clopotele si a fost foarte frumos.

Stiu orasul si totusi cate lucruri am descoperit in astea 6 zile! Si cat de putin mi se pare ca s-a schimbat in ultimii 5 ani, de cand nu l-am mai vazut. E ciudat, e foarte frumos, foarte cunoscut, fiecare magazin e la locul lui, la internet cafe-ul unde sunt acum veneam si acum 7 ani, am amintiri mai bune sau mai rele cu multe locuri si totusi uneori mergi pe strada si apare o casa veche, din piatra neagra, roasa de vremi, cu buruieni crescute pe la colturi si imi dau seama ca n-am vazut niciodata casa aia, in cap mi se tes o multime de povesti, in multe locuri n-am apucat inca sa ajung si ma intreb ce voi descoperi si acolo.

Neaparat trebuie sa-mi fac poza pe Xoan XXIII, unde-mi doream sa ma intorc inca din decembrie anul trecut!